fbpx

VIDEO Iulian STANCIU, președinte executiv, eMag: În economia viitorului, digitalul costă cel mai puțin și aduce cea mai mare valoare adăugată

30 septembrie, 2021

Intervenția de la Conferințele CursDeGuvernare / 28.09.2021

Economia digitală și competențele resursei umane sunt elementele-cheie pentru dezvoltarea României prin creșterea valorii adăugate, este de părere Iulian Stanciu, președintele executiv al eMAG.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

”Economia digitală cred că este baza pentru economia viitorului. DESI este cel mai bun instrument construit de Comisia Europeană care măsoară pregătirea infrastructurii economice pentru ca noua economie să se poată dezvolta. Dintre toate investițiile pe care le putem face, probabil investiția în infrastructura pentru economia digitală ne costă cel mai puțin, se face cel mai repede și produce cea mai mare valoare adăugată. Iar creșterea acestui indicator ar trebui să fie un obiectiv principal în toate instituțiile statului. Iar parte din investițiile PNRR și vedem că 21% din acești bani se duc către economia digitală, ar trebui să se reflecte în creșterea DESI conform cu cerințele UE”, a comentat Iulian Stanciu.

Vă prezentăm cele mai importante declarații ale lui Iulian Stanciu în cadrul Conferinței CursDeGuvernare Educația și schimbarea paradigmei economice: Cum recuperează România decalajele la capitalul uman adecvat calificat” (28.09.2021).

Cele mai importante declarații:

  • Acum avem preponderent o economie bazată pe producție locală cu valoare adăugată scăzută. Exportăm forță de muncă brută, lemn, oi, grâu și importăm produse cu valoare adăugată mare, iar rezultatul se vede în deficitul comercial. Avem în față momentul istoric al PNRR și al banilor pentru investiții din bugetul multi-anual al UE și plecăm de la ipoteza că acești bani vor construi în 7-10 ani o infrastructură pentru o nouă economie în care noi, antreprenori și cei care operăm la firul ierbii, ar trebui să producem valoare adăugată mai mare. Însă pentru a executa acest lucru avem nevoie de niște schimbări de competențe.
  • Experiența mea să spun vine de la firul ierbii, adunată în timp, pe măsură ce am construit companii care produc valoare adăugată mare: productivitate crescută pe bază de tehnologie dezvoltată tot de noi. Avem peste 1.000 de programatori, marea lor majoritate în România.
  • Productivitatea oamenilor din depozite a crescut de patru ori în ultimii șapte ani și estimăm că în următorii trei ani se va mai dubla având în vedere tehnologiile pe care le implementăm. Costurile de livrare au scăzut de trei ori prin diverse optimizări pe care le-am făcut: rute, algoritmi bazați pe machine-learning. Ați văzut acele lockere pe stradă, denumite de noi easybox. Această soluție chiar va evolua în perioada următoare. Vom instala unele independente energetic, produse de noi, cu acumulatori încărcați de la panouri solare și cu foarte multă tehnologie. Estimăm când să punem produsul în locker în funcție de comportamentul anterior al clientului. Nici nu mai întrebăm pentru că încercăm să ne dăm seama. Dăm bani înapoi clientului pe baza unor algoritmi, pe baza unui sistem de scoring, îi dăm banii instant în momentul în care a pus cutia înapoi pentru că pentru 99,9% din oameni știm că nu vom avea vreo fraudă. Toate aceste lucruri se bazează pe tehnologie și pe proprietate intelectuală construită în România.
  • Am ajuns la peste 10 mii de angajați, 70 de mii de persoane care lucrează în ecosistemul eMAG și cu o valoare adăugată generată de 0,5% din PIB conform unui studiu făcut de Roland Berger.
  • Pentru a replica la scară mare ce am făcut la eMAG și nu facem asta doar noi, fac asta și Bitdefender și UiPath și alte companii, aș vrea să punctez două aspecte: primul legat de economia digitală și al doilea legat de competențele umane necesare.
  • Economia digitală cred că este baza pentru economia viitorului. DESI este cel mai bun instrument construit de Comisia Europeană care măsoară pregătirea infrastructurii economice pentru ca noua economie să se poată dezvolta. Dintre toate investițiile pe care le putem face, probabil investiția în infrastructura pentru economia digitală ne costă cel mai puțin, se face cel mai repede și produce cea mai mare valoare adăugată. Iar creșterea acestui indicator ar trebui să fie un obiectiv principal în toate instituțiile statului. Iar parte din investițiile PNRR și vedem că 21% din acești bani se duc către economia digitală, ar trebui să se reflecte în creșterea DESI conform cu cerințele UE.
  • O dimensiune dintre cele cinci ale DESI o reprezintă competențele digitale ale populației. Acest indicator este foarte bine construit. Este matematic și se poate sparge de sus și jos și aduna de jos în sus și se poate face un plan de acțiuni pentru a crește pe fiecare dintre cele cinci componente.
  • Avem mult de crescut, suntem pe locul 27. Pregătirea digitală ar trebui făcută și în școală, de la 9-10 ani, dar și în rândul forței de muncă și al persoanelor vârstnice pentru a fi incluse în noua economie.
  • Al doilea aspect, diferența dintre o companie care creează în România și una care vine cu un produs sau un serviciu construit în afară este de competențe necesare. Atunci când creezi ceva ai nevoie de oameni cu capacitate de inovare care să rezolve probleme complexe, să interpreteze date și informații, care să fie capabil să reziste în dezbateri dificile, să lucreze în echipe, deci e nevoie și de inteligență emoțională dezvoltată. Oameni capabili și dispuși să învețe permanent mai ales acum când scara cunoașterii s-a mărit foarte mult.
  • Din păcate avem două forțe puternice care ne-au afectat în ultimii ani și vedem o oportunitate foarte mare în a inversa cele două trenduri. Avem plecarea specialiștilor din țară, exod care s-a mai diminuat, dar care încă se întâmplă și de asemenea avem scăderea performanțelor calității absolvenților măsurată prin mai mulți indicatori. Eu m-am uitat la testele PISA și am văzut o creștere a procentului analfabeților funcționali. Avem o scădere față de 2008 la citire, la matematică, la științe. Aceste lucruri ar trebui să le inversăm și cred că prin investițiile pe care le vom face în infrastructură, că vorbim de infrastructură digitală, fizică, pentru educație, avem o șansă foarte mare în fața noastră în următorii an.
  • World Economic Forum a identificat opt caracteristici esențiale pentru un învățământ de calitate pregătit pentru economia viitorului: competențe de participare globală (conținut educațional care se concentrează pe creșterea gradului de conștientizare cu privire la globalizare, sustenabilitate și care joacă un rol activ în comunitatea globală); abilități de inovare și creativitate (care promovează abilitățile necesare inovării inclusiv rezolvarea complexă a problemelor, o gândire analitică, creativitate și analiză a sistemelor); abilități tehnologice (conținut care se bazează pe dezvoltarea abilităților digitale, inclusiv programare); abilități interpersonale (inteligența emoțională interpersonală, inclusiv empatia, cooperarea, negocierea și conștientizarea socială); învățarea personalizată și autonomă (trecerea de la un sistem în care învățarea este standardizată la unul în care este baza pe diverse nevoie ale unui individ); învățarea accesibilă și incluzivă (trecerea de la un sistem în care învățarea este limitată la una la care toată lumea are acces la învățare); învățarea bazată pe probleme și colaborare (trecerea de la livrarea de procese la livrarea de soluții) și învățarea pe tot parcursul vieții.
  • Cred că avem foarte multe oportunități. Putem începe să exportăm mai mult prin fibră și mai puțin cu camionul. Educația este cheia.
  • Cred că avem nevoie de o reformă profundă a sistemului educațional și plecat de jos în sus, plecat de la bază, de la grădiniță sau chiar înainte, cu reforma curriculei, a rolului profesorului în societate. Știu și din familie, am fost înconjurat de profesori, statutul profesorului în societate a scăzut foarte mult în ultimii 30 de ani. Profesorul ar trebui pus undeva sus pentru că el ne aprinde lumina.
  • O competență foarte mare este cea de creator. Oamenii vin din școală învățați să aplice niște șabloane. Ei învață de multe ori papagalicește niște lucruri și sunt mai degrabă excepții cei care creează și cei care au curajul să inoveze, care este curajul de a greși, față de cei care sunt școliți să aplice ceea ce îi spune profesorul, șeful. Noi avem nevoie de oameni creativi. Valoarea adăugată se bazează pe creație locală, pe greșeală, de dezbatere.

Conferința integrală:

Parteneri:

Alpha Bank, AmCham, BCR, eMag, INACO – Inițiativa pentru Competitivitate

Parteneri de comunicare:

ANIS – Asociația Patronala a Industriei de Software si servicii din România

EduApps

Proiectul MERITO

UNSR – Uniunea Națională a Studenților din România

OSUBB – Organizația Studenților din Universitatea Babeș-Bolyai

HR Club România

citește și

Zidul din calea dezvoltării: Cum se văd problemele din educație de la nivelul economiei cu valoare adăugată mare

Mihnea Costoiu: în acest moment ne lipsesc 40.000 de ingineri, 60% din locurile de muncă în economia viitorului încă nu au fost create

 

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie