fbpx

Execuție bugetară ca în criză, într-o creștere economică de top: Deficitul la 4 luni – dublu față de cel de anul trecut

3 iunie, 2019

Deficitul bugetar de 1,1% din PIB din primele patru luni este rezultatul politicilor publice axate pe creșterea cheltuielilor obligatorii (salarii și asistență socială), dublate de un estimări profunde nerealiste în ceea ce privește evoluția taxelor și impozitelor pe care statul se poate baza.

Dacă anul trecut, după 4 luni se înregistra un deficit de 6 miliarde, anul acesta golul este, după luna aprilie, de 11,4 miliarde.

Important de menționat: spectaculosul deficit vine după o lună considerată în mod tradițional bună – luna aprilie: atunci multi contribuabili – printre care si microîntreprinderile – își plătesc taxele trimestriale, după T1. 

În absența unor ample măsuri de corectare a dezechilibrelor bugetare tot mai evidente, România nu are nicio șansă să se încadreze în ținta de deficit de 3% din PIB, este de părere Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.

Explozie a cheltuielilor, deși investițiile au coborât și mai mult

Pe partea de cheltuieli, presiunea pe deficit ar putea crește în continuare, deoarece statul a bugetat prea puțin la anumite capitole, cum ar fi cheltuielile de salarii, de asistență socială și chiar de dobânzi.

(Citiți și: ””Cum își petrece România ora ei astrală””)

La aceasta se mai adaugă și faptul că autoritățile publice operează în prima parte a anului pe surplus și dau drumul la cheltuieli (de investiții, de bunuri și servicii) abia în al doilea semestru.

Capitolele care au avut cele mai mari creșteri de cheltuieli sunt:

  • cheltuielile de personal – 26%
  • asistență socială – 15%
  • bunuri și servicii – 14,9%
  • dobânzi – 14,9%
  • La acestea se adaugă un capitol de cheltuieli formulat suspect de vag în condițiile în care creșterea față de anul trecut e spectaculoasă: se numește ”alte transferuri”– și înregistrează o creștere de 34,9% comparativ cu anul 2018. 

Pentru investițiile cu finanțare exclusiv de la bugetul public s-au cheltuit 4,3 miliarde de lei, cu circa 300 de milioane (6,4%) mai puțin decât în ianuarie-aprilie 2018.

În ceea ce privește investițiile cu bani europeni, datele Finanțelor arată că pe partea de venituri, de la Bruxelles s-a decontat o sumă similară celei de anul trecut, de circa cinci miliarde de lei.

Pentru proiectele cu finanțare europeană s-au cheltuit în primele patru luni 5,6 miliarde de lei, în ușoară creștere față de anul trecut (6,1%).

Execuția n-a reușit să fie salvată nici în ciuda dividentelor pe care statul le-a luat de la propriile companii și care au înregistrat o creștere față de anul trecut – de la 6,2 la 6,8 miliarde de lei. 

Veniturile: confiscarea dividendelor de la companiile strategice nu a echilibrat balanța

Încasările din contribuții de asigurări (pensie, sănătate) au fost cu 5,8 miliarde (19,6%) mai ridicate decât anul trecut. Finanțele motivează că acestea ”au fost influențate de creșterea efectivului de salariați din economie, a câștigului salarial mediu brut, a salariului minim pe economie, dar și de condițiile legislative noi privind transferul contribuțiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului”.
Pe de altă parte, veniturile din impozite pe salarii au continuat să fie sub cele de anul trecut, pe fondul reducerii cotei de la 16% la 10%. Astfel, din impozitul pe salarii și venit s-au colectat 7,2 miliarde de lei în primele patru luni, cu 11% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.
TVA, a doua cea mai importantă sursă de venit a bugetului, după contribuții, a înregistrat o creștere modestă, de 12%.

Președintele  Consiliului Fiscal: Suprabugetarea veniturilor, prognoze nerealiste pe cheltuieli

”Deficitul bugetar este mult peste așteptări, aproape dublu față de anul trecut, ceea ce cred că ar trebui să ne îngrijoreze.

Execuția bugetară în aprilie a fost foarte slabă și pe venituri și pe cheltuieli. (…) Cred că în ritmul în care se merge pe cheltuieli va fi nevoie de realocări de sume mai mult decât semnificative pentru a putea acoperi necesarul de cheltuieli obligatorii până la sfârșitul anului. (…) Nu e timpul pierdut, se mai pot face corecții, dar corecțiile trebuie să fie semnificative, de la prima rectificare trebuie luate măsuri corective puternice pentru a putea rămâne în 3%”, susține Dumitru.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 99,5 miliarde de lei în perioada ianuarie-aprilie 2019, în creștere cu doar 11% față de aceeași perioadă a anului trecut. Asta în condițiile în care aprilie este, în general, o lună bună din perspectiva veniturilor, ANAF colectând o serie de taxe și impozite plătite trimestrial de persoanele juridice.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Președintele Consiliul Fiscal avertizează însă că suprabugetarea veniturilor pe baza unor așteptări prea optimiste a devenit evidentă odată cu publicarea execuției pe primele patru luni ale anului.

”S-au bugetat sume mult prea mari. La contribuțiile de asigurări sociale, dinamica lor a încetinit puternic, ceea ce ne arată destul de clar ce am punctat în opinia noastră de la bugetul inițial și anume că presupunerile cu privire la piața forței de muncă, în primul rând numărul de salariați – 3,8% creștere, este o iluzie pentru că anul trecut am avut o creștere de doar unu și un pic la sută. Practic veniturile din CAS și din impozitul pe venit au fost inflamate artificial pe baza unor prognoze nerealiste, în special de număr de salariați”, a explicat Ionuț Dumitru.

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Aceeasi placa . Anul trecut era nenorocire comparativ cu anul precedent. Comparati cu planificarea bugetara la patru luni si apoi sa faceti analiza. Poate in aprilie au fost programate unele cheltuieli exceptionale ? Nu stim si nici dvs.nu ne spuneti.In rest numai de bine.

    1. în aprilie trebuiau să fie venituri excepționale.
      da, ”placa” e aceeași – dar se modifică ceva: crește nu doar datoria pentru toate astea: ci creste si costul de finanțare, pe măsură ce se deteriorează indicatorii. avem un cost de finanțare dublu față de oricine altcineva din ue.
      și mai e o noutate: inflație istorică în anii de la criză încoace: 4,1%. deci, până la urmă, cineva plătește, deși măririle care cresc deficitul, pun presiune pe curs, pe dobânzi și pe preturi sunt numai pentru unii.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Aceeasi placa . Anul trecut era nenorocire comparativ cu anul precedent. Comparati cu planificarea bugetara la patru luni si apoi sa faceti analiza. Poate in aprilie au fost programate unele cheltuieli exceptionale ? Nu stim si nici dvs.nu ne spuneti.In rest numai de bine.

    1. în aprilie trebuiau să fie venituri excepționale.
      da, ”placa” e aceeași – dar se modifică ceva: crește nu doar datoria pentru toate astea: ci creste si costul de finanțare, pe măsură ce se deteriorează indicatorii. avem un cost de finanțare dublu față de oricine altcineva din ue.
      și mai e o noutate: inflație istorică în anii de la criză încoace: 4,1%. deci, până la urmă, cineva plătește, deși măririle care cresc deficitul, pun presiune pe curs, pe dobânzi și pe preturi sunt numai pentru unii.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie