fbpx

Precizări și observații importante pe deficitul bugetar

5 august, 2019

Recentul comunicat al Eurostat referitor la soldul execuţiei bugetare pe primul trimestru din 2019 (-4,5% din PIB zice organismul de statistică al Uniunii, -0,5% din PIB zice Ministerul Finanţelor) a provocat o anumită controversă în care ambele părţi au dreptate cu riscul să nu mai înţeleagă nimeni nimic.

Cu riscul de a decredibiliza statistica oficială, fie ea românească, fie ea europeană, ambele importante dacă vrem să ştim cum stă economia la un moment dat.

De aceea, s-ar impune câteva precizări de bun-simţ pentru cei interesaţi realmente de starea economiei ţării în care trăiesc (dincolo de acuzaţiile vehemente venite dintr-o parte a spectrului politic şi de apocalipsa propovăduită în execuţia bugetară), pornind chiar de la poziţia oficială a ministerului nostru de resort.

Ministerul Finanţelor : „valoarea comunicată de EUROSTAT, de 4,5% din PIB (de fapt cu semnul minus – n.r.) trimestrial, este calculată pe baza soldului ESA (metodologia europeană  de calcul – n.r.) ajustat sezonier, prin raportare la valoarea trimestrială a PIB ( după cum era şi normal, raportare sold pe o perioadă dată la PIB efectiv realizat în acea perioadă, nu la un PIB estimat pentru întreg anul şi care rămâne a fi realizat – n.r.).

„Astfel, execuția bugetului general consolidat conform metodologiei naționale la finele trimestrului I al anului 2019 a prezentat un deficit de 0,5% din PIB-ul anual.” (absolut corect din punct vedere al formulării tehnice, doar că se raportează „merele” din primul trimestru la „perele” de pe tot anul – n.r.).

„…în datele publicate de EUROSTAT se observă că același indicator a înregistrat un maxim de 3,6% din PIB în trimestrul I din anul 2018, în condițiile în care deficitul pe întregul an a fost de 3% din PIB. Așadar, datele trimestriale publicate de EUROSTAT nu sunt de natură a explica valorile anuale.”

Din nou corect tehnic, dar, dacă aplicăm strict această logică, rezultă, pe bază de regulă de trei simplă, că -4,5% din PIB pe T1 se va duce în -3,75% din PIB la finalul anului. Adică aproape exact un procent mai mult decât  valoarea de -2,76% stabilită prin legea bugetului). Cu riscul major de a nemulţumi ambele părţi, concluzia ar fi că, pe trendul din T1 2019 ne ducem spre un rezultat pe 2019 în execuţia bugetară nu atât de grav pe cât clamează unii dar nici nu ne vom încadra în cerinţa Maastricht cum afirmă ceilalţi.

(Citiți și: ”Socoteala pe S1: Minusul de 20 de miliarde de lei la jumătatea anului lasă un spaţiu de doar 8,5 miliarde lei în a doua jumătate pentru încadrarea în deficitul bugetar final”)

Pentru a judeca singuri de ce apare atât de mare deficitul bugetar pe primul sfert din 2019 ar fi de luat în calcul şi faptul că PIB-ul nu se realizează uniform pe parcursul anului, cu primul trimestru undeva pe la 20% din realizările totale, în timp ce cheltuielile se fac mult mai uniform. Pe de altă parte, însă, trebuie să luăm aminte cel puţin la majorarea substanţială de cheltuieli deja antamată pentru ultimele patru luni din 2019 prin majorarea cu 15% a valorii punctului de pensie.

Ori, dacă facem combinarea soldului prezentat de Eurostat cu abordarea Ministerului Finanţelor, ar rezulta că avem nevoie de o reducere de cheltuieli/creştere de venituri cel puţin pe undeva la 1% din PIB-ul estimat (cam vreo 10 miliarde de lei dacă ne raportăm la un PIB estimat a fi de 1.031 miliarde lei).

Raportarea la alţii

Dacă vrem să vedem mai clar pe unde stăm cu deficitul bugetar, poate ar fi util să ne uităm şi şa datele publicate de Eurostat în aceleaşi condiţii, după aceeaşi metodologie, pentru toate statele europene membre. Hai să alegem referinţa la câteva state din regiune şi la marile economii germane şi franceză (vezi tabelul).

Se poate observa uşor că execuţia bugetară din România se poziţionează în afara practicii din regiune. Mici minusuri sunt consemnate doar de Ungaria pe soldul sezonier şi de Cehia pe soldul ajustat, în timp ce restul valorilor calculate şi raportate de Eurostat sunt pozitive, ceea ce ar trebui să ne dea de gândit.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Drept scuză socio-culturală, regăsim în zona de minus bugetar modelul nostru occidental şi de afinitate latină, Franţa, aflată într-o situaţie net diferită ( -8,3% din PIB deficit brut şi -3,6% din PIB în termeni ajustaţi sezonier, ca să ne lase şi nouă poziţia de lider european în materie de deficit) de poziţia foarte solidă a finanţelor publice germane ( +2,3% din PIB, fără modificări din sezonalitate).

Aşadar, economia nu există în abstract ci într-o societate cu anumite tendinţe şi valori, mai mult sau mai puţin apropiate de normele contabile de echilibru macroeconomic. Ca observaţie de poziţionare, însă, Franţa este în Zona Euro, pe când noi am vrea să ajungem acolo. Fără a ne încadra în cerinţele exprese şi fără a dovedi că suntem măcar în trendul regiunii, e foarte puţin probabil să ajungem acolo.

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie