fbpx

Caracterul cu totul special al sărăciei românești: locul 1 la sărăcia copiilor, locul 5 la sărăcia pensionarilor

21 noiembrie, 2018

România a rămas şi în 2017 ţara membră UE cu cea mai mare pondere a copiilor aflaţi în sărăcie sau supuşi riscului de excluziune socială, potrivit datelor comunicate de Eurostat.

Cu o pondere de 41,7%, am păstrat de puţin prima poziţie în acest nedorit top al sărăciei, înaintea Bulgariei (41,6%) şi la mare distanţă de Grecia (36,2%), Italia (32,1%) şi Ungaria (31,6%).

De reţinut, însă, ameliorarea faţă de anul precedent a fost una semnificativă ( în 2016 am figurat cu 49,2% chiar peste nivelul din perioada de criză, respectiv 48,1% în 2010) datele se referă la populaţia în vârstă de 0 – 17 ani iar nivelul de sărăcie este unul raportat la nivelul de trai din fiecare ţară în parte.

La polul opus, figurează ( oarecum surprinzător) Cehia (14,2%), care stă ceva mai bine decât Danemarca ( 14,5%), Finlanda (15,1%), Slovenia (tot 15,1%, la fel ca în cele două economii nordice dezvoltate) şi Olanda (16,6%).

Media consemnată la nivelul întreii Uniuni Europene a fost de 24,5%.

Particularitatea României: sărăcia, mutată dinspre pensionari spre copii

Per total populaţie, suntem pe locul 2 după bulgari, iar această poziţie se păstrează atât la bărbaţi cât şi la femei, chiar dacă procentajul este ceva mai ridicat la cele din urmă, dar asta este o caracteristică generală ce apare şi în media UE.

Interesant, cele mai scăzute valori ale acestui indicator se regăsesc în Cehia.

Dacă la tineret suntem pe un nedorit prim loc la sărăcie, la grupa de vârstă 65 de ani şi peste, România coboară în locul pe locul 5, cu „doar” 33,2%, mult în urma Bulgariei (48,9%), Letoniei (43,9%), Estoniei (42%) şi Lituaniei (40,3%).

De reţinut, contrastul între noi şi vecinii de la sud de Dunăre, noi cu peste opt procente în minus la persoanele în vârstă dar „campioni” la tineret, ei cu priorităţile aşezate pe dos, respectiv cu aproape opt procente de sărăcie în plus la grupa 65+.

Altă deosebire majoră, la ei copii contează dar nu sunt un factor important pentru nivelul de sărăcie, în timp ce la noi se constituie într-un risc major de trecere în categoria de populaţie defavorizată.

(Citiți și: ”Față în față – două guverne românești: Un veac de singurătate. Și 10 lumânări aprinse la agonia leadershipului politic românesc”)

Acest fapt se vede din datele prezentate de Eurostat diferenţiat pentru persoanele fără copii, unde suntem pe locul 4 şi cele cu copii, unde urcăm pe prima poziţie, alături de bulgari.

În apărarea noastră, se poate invoca o anumită componentă culturală care ne particularizează la nivel european, dată fiind apariţia intempestivă în Topul 5 al sărăciei europene al persoanelor care au copii a unor economii cu un nivel dezvoltare relativ ridicat dar pe fondul unor abordări de sorginte latină, Italia şi Spania.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Economia, savanții și măgarii ”)

În fine, cel mai mare decalaj de poziţionare din perspectivă europeană în materie de lipsuri materiale se constată între categoria de populaţie care are un loc de muncă şi cea care nu beneficiază de un venit pe această cale.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Aici figurăm detaşat pe primul loc la angajaţi săraci dar ne ducem tocmai pe locul 9 la şomeri, unde avem de-a face cu surprize de proporţii din partea unor economii dezvoltate, precum Germania şi Olanda ( reamintim că indicatorii de sărăcie sunt relativi la nivelul naţional de bunăstare).

(Citiți și: ”Numai pentru cine vrea să înțeleagă: Mecanismul guvernamental care evaporă științific creșterea economică”)

Una peste alta, se poate concluziona că la noi, date fiind condiţiile sociale şi politicile implememtate, pare a fi mai bine pentru pensionari decât pentru tineret, munca nu reprezintă o cale sigură de a ieşi din sărăcie dar lipsa ei nu este pe măsură de gravă, iar a face copii reprezintă un risc major pentru bunăstarea personală.

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie